Atunci cand senzatiile de panica si de anxietate devin atacuri de anxietate si atacuri de panica, atunci putem vorbi de o tulburare de anxietate. Tulburarile de anxietate includ tulburarea de anxietate generalizata, anxietatea sociala si  panica. Atacurile de anxietate si simptomele atacului de panica pot fi tratate cu medicatie si psihoterapie. Atacurile de panica sunt perioade intense de frica intr-un interval de timp foarte scurt - de pana la 10 minute - si asociate cu cel putin patru dintre urmatoarele:

-Frica coplesitoare
-Palpitatii
-Transpiratie
-Tremur
-Dificultati de respiratie
-Sentiment de sufocare
-Dureri in piept
-Greata
-Ameteala
-Sentimentul de a fi detasat de lume
-Teama de a muri
-Amorteala sau furnicaturi la nivelul membrelor sau intregului corp
-Bufeuri

Atacurile de panica si tulburarea de panica nu sunt acelasi lucru. Tulburarea de panica implica atacuri de panica recurente, alaturi de temerea constanta de a avea atacuri viitoare si, adesea, de a evita situatiile care ar putea declansa sau reaminti cuiva atacurile anterioare. Nu toate atacurile de panica sunt cauzate de tulburarea de panica; alte afectiuni pot declansa un atac de panica. Acestea pot include:

-Hipoglicemia
-Hipertiroidismul
-Atacuri de cord
-Fobie sociala

Cand ingrijorarea interfereaza in viata de zi cu zi, atunci ar trebui sa cautati ajutor profesional. Tulburarea de anxietate generalizata este o ingrijorare excesiva si nerealista pe o perioada de cel putin sase luni. Este asociata cu cel putin trei dintre urmatoarele simptome:

-Neliniste
-Oboseala
-Dificultatea de concentrare
-Iritabilitate sau furie exploziva
-Tensiunea musculara
-Tulburari de somn
-Schimbarile de personalitate

Tulburarile psihotice presupun  frica intensa, persistenta si recurenta de anumite obiecte (cum ar fi serpi, paianjeni, sange) sau situatii (cum ar fi inaltimi, vorbitul in fata unui grup, locuri publice). Aceste expuneri pot provoca un atac de panica.
Tulburarea de stres post-traumatic - sau PTSD - descrie o serie de reactii emotionale cauzate de expunerea la circumstante, fie moarte sau aproape de moarte (cum ar fi incendii, inundatii, cutremure, impuscaturi, asalt, accidente auto, sau razboaie) sau evenimente care pun in pericol propria persoana. Evenimentul traumatic este re-experimentat de frica de sentimente de neputinta sau de groaza si poate aparea in ganduri si vise. Comportamentele obisnuite includ urmatoarele:

-Evitarea activitatilor, a locurilor sau a persoanelor asociate cu evenimentul declansator
-Dificultatea de concentrare
-Dificultatea de a dormi
-Hipervigilenta (urmariti indeaproape mediul inconjurator)
-Simptomele cum ar fi dureri in piept, dificultati de respiratie, palpitatii, ameteala, lesin si slabiciune nu trebuie atribuite automat anxietatii si necesita evaluarea de catre un medic.

Atacurile de panica implica sentimente bruste de teroare . Aceste episoade pot aparea oricand, chiar si in timpul somnului. Persoanele care sufera de un atac de panica ar putea crede ca sufera un atac de cord . Frica si teroarea pe care o persoana o are in timpul unui atac de panica nu sunt proportionale cu situatia reala si pot sa nu aiba legatura cu ceea ce se intampla in jurul lor. Majoritatea persoanelor care sufera de atacuri de panica se confrunta cu cateva dintre urmatoarele simptome:

• Ameteala
• Amorteala la nivelul mainilor si degetelor
• Sentiment de teroare
• Senzatie de transpiratie sau de frisoane
• Dureri in piept
• Dificultati de respiratie
• Pierderea controlului

Atacurile de panica sunt in general scurte, dureaza mai putin de 10 minute, desi unele simptome pot persista mai mult timp. Persoanele care au suferit un atac de panica sunt expuse unui risc mai mare de a avea ulterior atacuri de panica decat cei care nu au suferit niciodata un atac de panica. Atunci cand atacurile apar in mod repetat si exista ingrijorari legate de mai multe episoade, se considera ca o persoana are o afectiune cunoscuta sub numele de tulburare de panica. Tulburarea de panica este destul de frecventa si afecteaza aproximativ 6 milioane de adulti din S.U.A. Femeile sunt de doua ori mai predispuse decat barbatii pentru a dezvolta aceasta afectiune, iar simptomele incep de obicei la varsta adulta.
Nu este clar ce cauzeaza tulburarea de panica. La multe persoane aceaasta se pot dezvolta in asociere cu schimbari majore ale vietii (cum ar fi casatoria, copilul, inceperea unui prim loc de munca etc.) si factorii de stres majori ai stilului de viata. Exista, de asemenea, unele dovezi care sugereaza ca tendinta de a dezvolta tulburare de panica poate functiona in familii. Persoanele care sufera de tulburare de panica sunt, de asemenea, mai predispuse decat altele sa sufere de depresie, sa incerce sa se sinucida sau sa abuzeze de alcool sau de droguri.

Odihna e cheia spre o viata echilibrata si sanatoasa. Nu-ti planifica activitati seara si nici duminica. Noaptea e pentru somn. Seara e pentru relaxare. Duminica e pauza de la orice fel de stres si presiune. Deconecteaza-te. Nu deschide Facebook-ul, nu te uita la stiri catastrofiste, cateva ore chiar poti opri telefonul de tot. Poti sa si dormi 1-2 ore dupa pranz. Te vei simti alt om daca vei aplica aceste reguli simple de sanatate.

Psihoterapia se bazeaza pe nenumarate studii clinice care arata ca problemele psihologice de tip anxietate si depresie pot fi corectate prin modificarea modului in care oamenii gandesc si a modului in care acestia actioneaza. Medicatia are la baza tot o consultare a unui medic specialist, care va prescrie tratamentul considerat oportun pentru un anumit caz de tulburare.